
Transformările rapide generate de digitalizare, inteligența artificială și schimbările continue ale pieței muncii pun presiune tot mai mare asupra companiilor și angajaților. Un nou raport realizat de TalentLMS, intitulat „Speed-to-Skill: The Race Against Skill Decay”, arată că organizațiile riscă să rămână în urmă în cursa pentru dezvoltarea competențelor, în condițiile în care multe dintre abilitățile profesionale își pierd relevanța într-un ritm fără precedent.
Datele cercetării indică faptul că 47% dintre respondenți consideră că o parte dintre competențele pe care le folosesc la locul de muncă au devenit depășite în ultimii cinci ani. În același timp, doar 36% spun că abilitățile lor sunt în continuare pe deplin relevante, iar 16% nu sunt siguri dacă nivelul lor de pregătire mai corespunde cerințelor actuale.
Competențele se devalorizează mai repede
Potrivit raportului, fenomenul „skill decay” – deprecierea competențelor – devine o provocare majoră pentru organizațiile din întreaga lume. Evoluția tehnologiilor, apariția unor noi instrumente digitale și schimbarea modului de lucru determină o actualizare continuă a cunoștințelor necesare în majoritatea profesiilor.
Managerii observă acest fenomen mai rapid decât angajații. Astfel, 21% dintre manageri spun că anumite competențe profesionale le-au devenit depășite în ultimul an, comparativ cu doar 10% dintre angajați. De asemenea, 12% dintre manageri afirmă că această schimbare s-a produs chiar în ultimele șase luni, față de doar 5% dintre angajați.
În schimb, angajații sunt mult mai nesiguri în privința relevanței propriilor competențe. Peste un sfert dintre aceștia (26%) declară că nu știu dacă abilitățile pe care le dețin mai sunt adaptate cerințelor actuale ale pieței, comparativ cu doar 10% dintre manageri.
Previzionarea competențelor viitorului devine tot mai dificilă
Pe lângă dificultatea să dezvolte noi competențe, companiile se confruntă și cu provocarea să anticipeze care vor fi abilitățile necesare în viitorul apropiat.
Potrivit cercetării, 38% dintre manageri spun că le este dificil să identifice competențele de care echipele lor vor avea nevoie în următoarele 12 luni.
Această incertitudine este alimentată în special de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale. Mai mult de o treime dintre manageri (36%) recunosc că întâmpină dificultăți în a ține pasul cu viteza cu care AI schimbă cerințele de competențe ale echipelor lor.
Deși 82% dintre liderii organizațiilor mari afirmă că oferă programe de instruire în domeniul inteligenței artificiale, 59% spun că există deja un deficit de competențe AI în cadrul companiilor lor.
Mai mult, analiștii estimează că până la sfârșitul anului 2026 peste 90% dintre organizațiile la nivel global se vor confrunta cu lipsuri semnificative de competențe.
David Kelly, expert în learning & development și consultant în domeniul tehnologiilor de învățare, consideră că metodele clasice de planificare a competențelor nu mai sunt suficiente într-un mediu de afaceri aflat într-o permanentă schimbare:
„Provocarea legată de anticiparea competențelor viitoare este că ritmul schimbării a depășit ciclurile tradiționale de planificare. Managerii sunt puși în situația de a pregăti echipe pentru activități care se pot schimba radical înainte ca următorul plan de dezvoltare să fie finalizat.”
Potrivit specialistului, organizațiile trebuie să construiască sisteme de învățare mai flexibile și mai bine integrate în activitatea de zi cu zi.
„Asta nu înseamnă că dezvoltarea competențelor trebuie să devină reactivă. Înseamnă că organizațiile au nevoie de sisteme de învățare mai adaptabile, conectate la fluxul real de muncă și aliniate obiectivelor de business și nevoilor angajaților.”
Lipsa oportunităților de practică încetinește dezvoltarea competențelor
Un alt obstacol major identificat în cercetare este lipsa unui mediu sigur în care angajații să poată exersa noile competențe înainte să le aplice în activitatea curentă. Aproape un sfert dintre respondenți (24%) afirmă că lipsa oportunităților de practică încetinește semnificativ procesul de dezvoltare profesională.
Experții subliniază că simpla participare la cursuri nu este suficientă pentru consolidarea competențelor. Cunoștințele devin valoroase doar atunci când sunt aplicate și testate în situații reale sau simulate. Fără această etapă, angajații pot manifesta ezitare, lipsă de încredere sau chiar rezistență în utilizarea noilor competențe, mai ales în contexte cu miză ridicată.
Raportul TalentLMS atrage atenția și asupra unei probleme organizaționale importante: lipsa unui responsabil clar pentru gestionarea competențelor. 21% dintre participanți spun că în compania lor nu există o persoană sau o funcție care să coordoneze identificarea și reducerea decalajelor de competențe.
În astfel de situații, responsabilitatea pentru dezvoltarea profesională este distribuită teoretic între manageri, HR și angajați, însă în practică ajunge să fie ignorată. Consecința este că multe inițiative de upskilling și reskilling rămân la nivel de intenție, fără rezultate concrete.

