Transformările accelerate din piața muncii, influențate de digitalizare, automatizare și apariția inteligenței artificiale, determină tot mai mulți angajați să își reevalueze competențele profesionale. În acest context, dezvoltarea continuă a abilităților nu mai reprezintă doar o opțiune pentru cei care urmăresc performanța, ci devine o condiție necesară pentru menținerea stabilității profesionale.

O mare parte dintre angajații români își actualizează competențele în mod repetat, de cele mai multe ori sub presiunea schimbărilor din mediul profesional, conform unui sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs. Studiul arată că peste jumătate dintre respondenți au trecut prin situații în care acumularea de cunoștințe noi a devenit esențială pentru păstrarea locului de muncă sau pentru evoluția în carieră.

Nevoia de adaptare profesională

Datele sondajului indică faptul că aproximativ 58% dintre participanți au declarat că au fost nevoiți să își dezvolte competențele de mai multe ori de-a lungul carierei, în contextul transformărilor din domeniul în care activează. Această realitate reflectă o schimbare profundă în dinamica pieței muncii, unde competențele dobândite în urmă cu câțiva ani își pierd rapid relevanța.

Actualizarea constantă a cunoștințelor profesionale se reflectă inclusiv în modul în care candidații își construiesc CV-ul, unde apar tot mai frecvent certificări recente, cursuri de specializare sau competențe digitale dobândite în ultimii ani. În multe domenii, această adaptare continuă reprezintă singura modalitate prin care angajații pot rămâne competitivi într-un mediu profesional caracterizat de schimbări rapide.

Un instrument tot mai prezent în procesul de învățare

Tehnologia nu produce doar transformări în structura locurilor de muncă, ci influențează și modul în care oamenii își dezvoltă competențele. Potrivit datelor din sondaj, 23% dintre angajați au folosit deja instrumente bazate pe inteligență artificială pentru acumularea unor cunoștințe noi, în timp ce o treime dintre respondenți își exprimă interesul pentru utilizarea acestor tehnologii în viitor.

Utilizarea inteligenței artificiale apare în special în procesul de acumulare a informațiilor teoretice, unde aproximativ 35% dintre respondenți declară că au apelat la astfel de instrumente. În același timp, 32% afirmă că tehnologia a contribuit la dezvoltarea unor abilități practice, iar aproximativ 20% menționează utilizarea AI în activități creative sau recreative.

Această tendință indică o schimbare semnificativă în modul în care oamenii accesează informația și își dezvoltă competențele, tehnologia devenind un partener tot mai important în procesul de învățare.

Principalul motor al dezvoltării

Motivațiile care stau la baza deciziei de acumulare de noi cunoștințe sunt diverse, însă majoritatea respondenților indică obiective profesionale clare. Potrivit studiului, 54% dintre angajați își doresc să avanseze în carieră, iar aproape jumătate dintre participanți afirmă că actualizarea competențelor are rolul să se mențină competitivi pe piața muncii.

În același timp, peste jumătate dintre respondenți declară că procesul de învățare are la bază și motivații personale, precum curiozitatea sau interesul pentru dezvoltare individuală. De asemenea, o parte dintre angajați consideră că schimbările tehnologice rapide impun adaptarea permanentă, iar alții se pregătesc pentru o eventuală schimbare de domeniu.

Există însă și situații în care cerințele profesionale obligă la actualizarea constantă a cunoștințelor. Aproximativ un sfert dintre respondenți afirmă că natura activității desfășurate presupune în mod direct acumularea continuă de informații și competențe noi.

Formele de învățare preferate de angajați

Rezultatele sondajului arată că angajații aleg, în general, forme de învățare flexibile, care se pot integra în programul profesional și personal.

Cursurile online ocupă primul loc în preferințele respondenților, sunt menționate de aproximativ 51% dintre participanți. Acestea sunt urmate de workshopuri sau traininguri practice, apreciate de 40% dintre angajați, precum și de cursurile organizate în format fizic, preferate de 37% dintre respondenți.

În același timp, experiența directă din cadrul activității profesionale reprezintă o sursă importantă de învățare. Aproximativ o treime dintre participanți consideră că proiectele practice desfășurate la locul de muncă contribuie semnificativ la dezvoltarea competențelor.

Programele de certificare profesională atrag, de asemenea, interesul unei părți dintre angajați, în timp ce autoeducația prin intermediul cărților, tutorialelor sau resurselor gratuite rămâne o opțiune pentru un număr mai redus de persoane.

Ce limitează dezvoltarea profesională

Deși interesul pentru învățare continuă este ridicat, numeroși angajați se confruntă cu dificultăți în accesarea programelor de dezvoltare profesională.

Principala problemă semnalată de respondenți este lipsa timpului, menționată de aproximativ 72% dintre participanți. Programul de lucru încărcat și responsabilitățile personale reduc semnificativ disponibilitatea pentru participarea la cursuri sau programe de formare.

Costurile ridicate ale programelor de specializare reprezintă un alt obstacol important, indicat de peste jumătate dintre respondenți. În același timp, aproape jumătate dintre participanți afirmă că nu beneficiază de sprijin din partea angajatorului pentru dezvoltarea profesională.

Majoritatea respondenților consideră că dezvoltarea competențelor nu reprezintă doar o responsabilitate individuală, ci și una organizațională. Potrivit datelor sondajului, 82% dintre angajați se așteaptă ca angajatorii să ofere oportunități concrete de formare și dezvoltare profesională.

Printre soluțiile considerate eficiente se numără organizarea de cursuri și traininguri interne, variantă susținută de două treimi dintre respondenți. Programele de mentorat și coaching ocupă, de asemenea, un loc important în preferințele angajaților, iar o parte dintre participanți subliniază importanța elaborării unor planuri individuale de dezvoltare profesională.

Accesul la conferințe sau workshopuri susținute de specialiști din domeniu reprezintă o altă opțiune apreciată, la fel ca posibilitatea alocării unui interval de timp dedicat învățării în cadrul programului de lucru.

Rezultatele sondajului indică o transformare profundă a relației dintre angajați și procesul de învățare. Într-o economie în care tehnologia modifică rapid cerințele profesionale, dezvoltarea continuă a competențelor devine o condiție esențială pentru stabilitatea și evoluția în carieră.

În același timp, aceste schimbări conturează o responsabilitate comună între angajați și angajatori. Dacă angajații manifestă tot mai mult interes pentru acumularea de cunoștințe noi, organizațiile sunt chemate să creeze un cadru favorabil dezvoltării profesionale, capabil să susțină adaptarea continuă la cerințele unei piețe a muncii aflate într-o permanentă transformare.

 

 

Sursa articol: https://www.revistacariere.ro/noutati/cati-dintre-angajati-isi-imbunatatesc-competentele-doar-pentru-a-nu-si-pierde-jobul-studiu